Învățarea unei limbi străine și ...

incompetența

În lumea adulților, cam totul este despre competență, despre cât de bine ne pricepem, despre cât de buni suntem. Incompetența este o stare greu de suportat, mai ales că aduce cu ea și rude incomode ca rușinea și frustrarea.

Este absolut normal să ne ferim de situații în care riscăm să se vadă că suntem incompetenți.

Mai puțin în învățare.

În învățare, este cel mai firesc lucru care ni se poate întâmpla.

Dacă ne gândim un pic, învățarea a orice presupune tocmai pornirea din starea de incompetență temporară. Acceptarea incompetenței ca pe ceva firesc în călătoria noastră de învățare și așezarea ei pe bancheta din spate ne ajută să trecem puntea spre competență.

Un aspect foarte interesant pe care l-am remarcat la cursanții noștri adulți: cei care se raportează sănătos la incompetență (da, ok, nu știu, dar de-asta sunt aici, să fac greșeli, să primesc feedback și să învăț din el) pe tot parcursul învățării se bucură de procesul de învățare în sine, le place călătoria și ajung mai repede unde își doresc.

Oana P., cursantă în sesiunea martie-mai 2021, a formulat cel mai bine acestă idee în feedbackul ei de final de modul:

Nicoleta Surdu (cofondator Cursevo)