(re)Clădită pe un vis

”O școală clădită pe un vis înseamnă mult mai mult decât pereți, săli de curs și table. Școala noastră este energie, vibrație și un tărâm al posibilității unde cursanții capătă încredere.”

Nicoleta Surdu - cofondator și profesor Silent Way de engleză și germană la CURSEVO

După 6 ani de zbateri și eforturi în care ne străduiserăm să facem din Cursevo locul în care cursanții să vină cu plăcere, mie și Danei (Dana Rădulescu, cofondator Cursevo) nu ne venea să credem că riscam să se năruie totul.

2014 fusese momentul de început pentru noi. Atunci am aflat de existența celui mai captivant mod de învățare a limbilor străine de care avem cunoștință până azi: Silent Way. Ne-am dat seama că acesta va fi modul de învățare care va transforma visul în realitate.

Silent Way a început să atragă cursanți motivați, încântați de abordarea care îi ajuta să își depășească barierele. Simțeam că am găsit oamenii pentru care deschisesem școala și cu care ne doream să lucrăm.

Au urmat șase ani de experiențe de învățare importante deopotrivă pentru cursanții noștri și pentru noi.

... până când martie 2020 ne-a lovit ca un fulger. De pe o zi pe alta, ne-am trezit cu întrega activitate suspendată. Debusolarea și incertitudinea au pus străpânire pe noi, ca pe mulți alții, în zilele acelea tulburi.

Cu toate acestea, am hotărât să nu depunem armele și să nu renunțăm la visul nostru.

La început, nu am avut nici cea mai vagă idee cum am putea continua. Cursuri online, predare online nu intraseră niciodată în discuție. În plus, fiind o școală mică, nu aveam rezerve financiare care să ne asigure prea mult supraviețuirea.

Cele mai emoționante momente în acele timpuri tulburi au fost când au început să ne contacteze foști cursanți, să ne întrebe ce facem, cum rezistăm și ... când începem cursurile online. Pentru ei, perioada aceea era o oportunitate de a reveni la Cursevo ca să continue învățarea. Am fost întotdeauna recunoscători pentru cursanții care ne-au ales pe noi să le fim ghizi în învățare, dar parcă niciodată nu ne-au impresionat ca în acele clipe.

Au urmat câteva luni care ni s-au părut cât ani, în care am încercat și testat diferite variante. Au fost luni în care nu am avut cursanți noi. Spre finele lui august, a trebuit să renunțăm la spațiul închiriat, am împachetat totul în cutii și am plecat din locul nostru cu atâtea amintiri, trăiri și experiențe minunate. La momentul acela, am simțit că ne-am pierdut casa.

DAR ... orice criză este o oportunitate de creștere.

O rază de speranță s-a ivit când doi colegi, profesori Silent Way din Marea Britianie, au găsit o soluție fezabilă pentru tranziția către online: o platformă care să ne permită să folosim abordarea Silent Way și instrumentele sale specifice în mediul online.

După valul de optimism inițial, ne-am dat seama că nu puteam lua copy/paste felul în care lucrasem și interacționasem offline și să obținem aceleași rezultate în mediul online. De fapt, aveam să ne dăm seama destul de repede că noi, ca profesori, trebuia să schimbăm cam totul. De la privitul în ochi al cursanților, la cititul limbajului corpului sau mai degrabă al feței și până la modul în care să îi ținem pe cursanți conectați și prezenți la propria învățare în online.

Lunile de muncă și adaptare la online au început încet-încet să dea roade, iar la mijlocul lui octombrie 2020 am început să lucrăm cu prima grupă de cursanți post-Covid.

Ce experiență! Abia dacă am putut dormi în noaptea dinaintea primului curs. Cu inima stând să-mi sară din piept, am pornit camera și am început. Mi-am spus că cea mai bună soluție este să am încredere în instrumentele Silent Way care nu mă trădaseră niciodată: mă conectaseră de fiecare dată cu cursanții, iar pe cursanți cu limba pe care o învățau. În ciuda valului de emoție și vulnerabilitate, am reușit să trec proba de foc cu acele prime două ore de curs online. Și a mers foarte bine. Cursanții au fost încântați de gradul ridicat de interactivitate posibilă și în online. Da, spiritul și energia Silent Way reușesc să treacă bariera ecranului și ajung la cursanți.

Pot să asemăn experiența acelui prim curs cu o naștere: grea și dureroasă, dar câtă bucurie!

Tot acest proces de transformare a unei activități 100% offline într-una 100% online ne-a arătat că o școală clădită pe un vis înseamnă mult mai mult decât pereți, săli de curs și table. Școala de limbi străine Cursevo este spirit, vibrație și un tărâm al posibilității unde cursanții capătă încredere. Încrederea că se poate este cea care dă aripi atât cursanților noștri, cât și nouă.

Această experiență m-a schimbat pe mine, ca om. Am aflat despre mine că sunt mai rezistentă și mai inventivă decât crezusem. Ca profesor, înțeleg mai bine frământările prin care trec cursanții noștri adulți, le înțeleg mai bine nesiguranța  și empatizez cu ei mai ușor decât înainte.

Eu și Cursevo am supraviețuit împreună acestei metamorfoze pentru ca visul să meargă mai departe.

Nicoleta Surdu

SPRE EXPERIENȚELE DE ÎNVĂȚARE CURSEVO 👉


(re)Built on a Dream

”A school built on a dream is so much more than walls, classrooms, and whiteboards. Our school is the spirit, the energy, and the confidence our students find here.

Dana Rădulescu - CURSEVO co-founder

(re)Built on a Dream

After six years of hard work building and growing the language school Cursevo, my partner Dana and I never thought we would be starting from scratch all over again. Our school had been born out of a dream: to create a place where language learning truly begins and the curiosity to discover more and more never ends.
We started working towards this dream in 2014. It was then when I discovered the most captivating approach to language learning I know of to this day: the Silent Way. We knew right away that that would be the approach that would give our students the experience and the tools they had been looking for to succeed. This approach brought great students to us because they loved how the approach was helping them. We felt we had found the people we wanted to serve.
Fast forward 6 years of wonderful learning experiences with our students and then the unfortunate March 2020 happened. We saw our entire activity put at risk literally from one day to the next. Like many others in those days, we felt shrouded in confusion and insecurity.
Still, we decided the dream could not stop there.

But how to go on? To say we were unprepared for any kind of online activity would be an understatement. Plus, we were a small school without a whole lot of financial resources to fall back on.

The most touching moments during those troubled times were when former students started contacting us, asking us how we were and when our courses would become available online. They saw this as an opportunity to come back and continue improving their English. We had always been grateful for our wonderful students and we knew what kind-hearted people they were, but never more so than in those moments.

A couple of months of trying and testing different options followed. Months that felt like years when no new students were coming in. In late August, we had to give up our rented location, pack the entire logistics and put everything in a storage. We felt like we had lost our home, the place where so many students had laughed, shared experiences, hoped and learned together. We didn’t have our place anymore. 

A shimmer of hope appeared at the horizon when two British fellow teachers came up with a feasible solution: a platform that would enable us to keep using this remarkable approach our students loved so much.

However, we quickly realised that we could not simply copy the way we had worked offline, paste it online and expect it to work seamlessly. In fact, we were soon to find out that that wouldn’t work at all. We really had to learn “the online language”. From the way we made eye contact with the students, to the way we read their body language, or shall we say “face language”, and down to the way we would keep them engaged with and present to their learning in this new environment.
The months of testing, trying and practicing finally paid off and mid-October I started the first “post-Covid crisis” group of students! How exciting that was!
I could barely sleep the night before I started with that first group. With racing heart and sweating bullets, I put my best foot forward and placed my trust in the SW tools that never failed to connect me with the students and the students with the language. Despite feeling terribly nervous and vulnerable, I did it. And it worked! The Silent Way spirit and energy worked their magic online, as well.
It felt like giving birth: hard and painful, but what a joy!

This whole process of transforming our 100% offline activity into a 100% online one has shown us that a language school built on a dream is so much more than walls, classrooms, and whiteboards. Our school is the spirit, the energy, and the confidence our students find here.

It has changed me as well. I know now that I’m more resourceful and resilient than I gave myself credit for. And as a teacher, I can definitely relate better to my students’ struggles and put myself in their shoes easier.

We are not yet 100% what we used to be, but yes, we’ve survived this transformation together to carry on the dream for our students.

Thank you for the time spent to read our story of transformation!

Nicoleta Surdu

SPRE EXPERIENȚELE DE ÎNVĂȚARE CURSEVO 👉